Sauvignon Blanc: Franța versus Noua Zeelandă, două școli, două stiluri, același soi

Intense și expresive, cu o amprentă aromatică tipică și o aciditate ridicată, vinurile din Sauvignon Blanc sunt printre cele mai ușor de recunoscut și mai apreciate, bucurându-se de o popularitate imensă în întreaga lume.

Dacă Franța este locul de origine al Sauvignonului Blanc, Valea Loarei și Bordeaux numărându-se printre cele mai renumite zone pentru vinurile distincte pe care le produc, Noua Zeelandă, unde soiul este emblematic, cu Marlborough vestit pentru vinurile sale, este o altă mare producătoare de Sauvignon Blanc.

Cine face cel mai bun Sauvignon Blanc: ce spun clasamentele

În ansamblu, dacă ne uităm la topurile și concursurile de specialitate, pe lângă zonele menționate, Alto Adige din Italia, Stiria din Austria și Napa Valley din California produc, de asemenea, vinuri deosebite din Sauvignon Blanc, foarte apreciate.

Din punctul de vedere al specialiștilor, un clasament Wine Enthusiast acordă 95 de puncte unui Bordeaux, 94 de puncte unor vinuri din Valea Loarei, mai exact din Sancerre, și din Napa Valley și 93 de puncte unui Pouilly Fumé, așadar tot din Valea Loarei, dar și unui Sauvignon Blanc din Noua Zeelandă.

La Concours Mondial du Sauvignon, marele câștigător a fost desemnat un vin din Südsteiermark, Austria, însă, în ceea ce privește numărul total de medalii de aur, Franța obține cele mai multe; Noua Zeelandă și Africa de Sud se clasează și ele foarte bine.

Britt Karlsson, în Forbes, face o analiză interesantă, bazată pe propriile opinii și pe concluziile unui masterclass cu mai multe tipuri de Sauvignon Blanc, organizat de Rebecca Gibb, Master of Wine și autoare, printre altele, a cărții The Wines of New Zealand: „Who is King of Sauvignon Blanc, France or New Zealand?”. Autoarea descrie și apreciază calitățile diferitelor vinuri din ambele țări.

Concluzia este firească, și anume că juriul nu s-a putut hotărî și că fiecare trebuie să decidă pentru sine. Acest lucru nu l-a împiedicat pe unul dintre participanți să întrebe: „Will the New Zealand Sauvignon Blanc ever be as good as the French?”

Din punctul de vedere al iubitorilor de vin, în general, aplicația Vivino clasează Sauvignonul Blanc din Valea Loarei pe primul loc în lume după evaluările obținute, cu 4,2 stele, în timp ce vinurile din Marlborough sunt apreciate cu 3,9 stele.

Topurile, analizele și părerile sunt numeroase. Personal, cred că nu se poate purta o discuție despre cel mai bun Sauvignon Blanc: vorbim despre terroir-uri diferite, de la sol și climă până la alți factori, precum și despre stiluri distincte de vinificație. Și, bineînțeles, gusturile sunt subiective. Cert este că ambele stiluri, cel tradițional și cel specific Lumii Noi, își vor continua parcursul.

Dacă ne întoarcem la origini, Franța are cea mai îndelungată istorie în cultivarea soiului, primele mențiuni apărând în anii 1500, în timp ce Noua Zeelandă este un producător relativ tânăr, prima viță-de-vie și prima cramă apărând după jumătatea anilor 1800, iar era modernă a vinului începând abia după jumătatea secolului al XX-lea. În ceea ce privește cifrele, Franța cultivă astăzi peste 35.000 de hectare de Sauvignon Blanc, iar Noua Zeelandă, aproximativ 23.000 de hectare.

Din Sancerre, un Gérard Fiou Sancerre Grand Roc 2022 0.75L arată exact ce înseamnă stilul franțuzesc, iar din Marlborough, un Cloudy Bay Sauvignon Blanc 0.75L este reperul absolut al stilului neozeelandez.

Aromele Sauvignon Blanc: ce găsim în pahar

Aciditate ridicată, complexitate, arome intense, note vegetale și ierboase de iarbă proaspăt cosită, urzică, ardei gras, agrișe, citrice, în special grepfrut, flori de soc și note minerale uneori pronunțate: cam așa poate fi descris Sauvignonul Blanc, cu variații, evident, de la un terroir la altul și în funcție de stilul de vinificație.

În unele vinuri din Sauvignon Blanc, acea notă de urină de pisică, specifică soiului, poate fi mai pronunțată sau, dimpotrivă, foarte subtilă.

În general, termenii din această zonă sunt evitați, după cum remarcă și renumitul scriitor de specialitate și Master of Wine Tim Atkin, pe site-ul său; sunt preferați termeni precum „vegetal”, sous-bois sau undergrowth, care fac trimitere la vegetația de sub pădure ori la tufișuri, sau farmyard, care indică note specifice unei curți de fermă, și așa mai departe.

Valea Loarei: mineralitate și note verzi

În vinurile din Valea Loarei întâlnim mineralitatea ridicată tipică, datorată solului, precum notele de cremene sau silex despre care vorbeam într-un articol precedent, mai ales în Sancerre, precum Gérard Fiou Terroir Silex Sancerre Blanc 2023 0.75L, precum și note verzi: măr verde, agrișe, iarbă cosită, citrice și fructe cu sâmbure coapte.

Marlborough: fructe tropicale și intensitate directă

În vinurile din Marlborough, notele verzi sunt ceva mai intense și se îmbină cu cele de fructe tropicale foarte coapte. Întâlnim agrișe, lime, fructul pasiunii și o notă mai pronunțată de urină de pisică. „Directe mai degrabă decât subtile și, adesea, mai acide decât cele franțuzești”, descrie Tim Atkin aceste vinuri.

Influența compușilor chimici: metoxipirazine și tioli

Ceea ce nu știam foarte clar înainte de a documenta acest articol este faptul că aromele tipice ale Sauvignonului Blanc provin din două clase de compuși chimici: metoxipirazinele și tiolii, numiți și mercaptani.

Fără să intru prea mult în detalii de chimie, m-am limitat la câteva explicații oferite de Jancis Robinson, una dintre cele mai influente voci din domeniul vinului, Master of Wine, scriitoare, jurnalistă și critic de vin, pe site-ul său.

Metoxipirazinele, care se găsesc atât în Sauvignon Blanc, cât și în Cabernet Sauvignon, dau aceste note verzi, ierboase și vegetale, precum cele de ardei gras, agrișe și frunze de coacăz. Acestea se simt mai intens în zonele cu climat rece.

În cazul tiolilor, este mai dificil de evaluat modul în care contribuie la aromele vinurilor, deoarece pot avea atât efecte pozitive, cât și negative, în funcție de mai mulți factori, precum tipul lor, concentrația și stilul de vinificație. Caracteristicile reductive ale tiolilor pot da acele note sulfuroase care variază de la cele minerale până la cele de varză sau ouă stricate.

Tiolii se găsesc în struguri într-o formă inodoră, sub formă de precursori tiolici, iar anumite drojdii permit eliberarea lor, exprimând potențialul varietal de tip tiolic. Sursă: agrovin.com.

Noua Zeelandă pe harta vinului mondial

Nu cred că există iubitor de vin care să nu fi băut un Sauvignon Blanc din Noua Zeelandă. La fel, probabil că puțini sunt cei care nu au auzit despre producători precum Cloudy Bay și Villa Maria, unii dintre cei mai populari și mai apreciați de aici.

Dacă într-un articol precedent, Valea Loarei, Sancerre și vinurile din silex, vorbeam despre terroir-ul și vinurile Văii Loarei, cu precădere despre Sancerre și Pouilly Fumé, iată și câteva informații despre Noua Zeelandă.

Este un caz în care nu a fost nevoie de o istorie și de o tradiție îndelungate pentru a se ajunge la aceste vinuri tipice, care pot fi recunoscute cu ușurință ca provenind de aici: vinuri intense, concentrate, cu aciditate ridicată, favorizate, evident, de climatul rece și de diferențele de temperatură dintre zi și noapte.

În Club Oenologique, Chris Howard evidențiază succesul „de peste noapte al Sauvignonului Blanc din Marlborough, care redefinește soiul și plasează Noua Zeelandă pe podiumul vinurilor lumii”. „The wines displayed an exuberance and vitality that had never been seen before.”

Scurt istoric al viei și al vinului în Noua Zeelandă

Prima viță-de-vie a fost plantată în 1819 de misionarul anglican, reverendul Samuel Marsden, în Bay of Islands. Misionarii catolici au dus-o în Hawke’s Bay, iar în 1851 a fost înființată prima și cea mai veche cramă, Mission Estate, devenită astăzi unul dintre cele mai apreciate domenii din Noua Zeelandă.

Mult timp însă, strugurii și vinul au fost folosiți în Noua Zeelandă mai ales în scop religios și pentru consumul familiei, decât ca sursă de venit, notează newworld.co.nz.

Lucrurile au început să se schimbe după 1960. Ce s-a întâmplat, mai exact? Jim Harre, președintele juriului New World Wine Awards, explică în același material:

• Neozeelandezii călătoresc în diferite regiuni ale Europei, în care mâncarea și vinul sunt strâns legate, experimentează aceste obiceiuri, le apreciază și își doresc să le introducă și în țara lor.
• Imigranții dalmați care munceau în plantațiile de arbori de cauciuc din Northland se mută în zonele rurale din apropierea orașului Auckland, unde plantează și viță-de-vie; astfel, începea să prindă contur o viticultură timidă. Aceștia încep, de asemenea, să cultive zone noi în funcție de cerințele viței-de-vie, vechiul obicei fiind acela de a cultiva în apropierea piețelor.
• Tinerii oenologi din Noua Zeelandă merg în Europa, America și Australia, unde acumulează experiență; avea să rezulte o combinație între stilul tradițional de vinificație din Lumea Veche și cel din Lumea Nouă, dezvoltat în Statele Unite și Australia.
• Regimul accizelor se schimbă și devine mai permisiv, mai ales în ceea ce privește consumul de vin în restaurante. Dezvoltarea restaurantelor de tip BYO are un efect pozitiv uriaș.
• Cramele mici, apărute efectiv din pasiune, devin afaceri de succes.

În 1974 și 1975, Frank Yukich, un oenolog îndrăzneț, a cultivat pentru prima dată Sauvignon Blanc în Marlborough. De atunci, suprafețele cultivate au crescut spectaculos în ultimele patru decenii. Astfel a început era modernă a vinului în Noua Zeelandă.

După cum arătam mai sus, Villa Maria și Cloudy Bay sunt doi dintre cei mai populari producători de vin din Noua Zeelandă, ale căror vinuri se regăsesc în categoria de vinuri din Noua Zeelandă. Merită atenție și Clos Henri Otira Sauvignon Blanc 0.75L, un caz aparte: este proiectul din Marlborough al unei familii de viticultori din Sancerre, așadar, practic, aceeași filosofie mutată în emisfera sudică.

Franța și Noua Zeelandă, comparate pe scurt

 

Întrebări frecvente despre Sauvignon Blanc

De ce miroase Sauvignon Blanc a iarbă tăiată?

Din cauza metoxipirazinelor, compuși prezenți în mod natural în struguri, pe care nasul uman îi detectează în concentrații extrem de mici, de ordinul câtorva părți la un trilion. Aceiași compuși dau nota vegetală și în Cabernet Sauvignon sau Cabernet Franc, soiuri înrudite.

Concentrația lor scade pe măsură ce strugurii se coc și crește în climatele reci sau în anii ploioși. De aceea, un Sancerre dintr-un an răcoros va fi mai ierbos decât unul dintr-un an cald, iar un Sauvignon Blanc din zone foarte însorite poate să nu prezinte deloc această notă.

Cât timp se poate păstra un Sauvignon Blanc?

Majoritatea vinurilor sunt concepute pentru a fi consumate în primii doi sau trei ani, cât timp aromele primare, tocmai cele care fac soiul ușor de recunoscut, sunt exuberante. După acest interval, componenta aromatică se estompează vizibil și nu este înlocuită de alte arome.

Există însă și excepții importante. Vinurile Sancerre din parcele bune, cele de la producători serioși și, mai ales, vinurile Sauvignon Blanc din Bordeaux, care conțin adesea și Sémillon și sunt maturate în baric, precum cele din selecția de vinuri albe din Bordeaux, evoluează frumos timp de cinci până la zece ani, dezvoltând note de miere, ceară și alune.

Cu ce mâncare merge cel mai bine?

Aciditatea ridicată și componenta vegetală îl fac un partener excelent pentru brânza de capră; combinația dintre Sancerre și Crottin de Chavignol este considerată una dintre asocierile clasice ale gastronomiei franțuzești, iar cele două produse provin, de altfel, din aceeași zonă.

Se potrivește foarte bine și cu sparanghel, anghinare și preparate cu plante aromatice, adică exact acele alimente considerate dificil de asociat cu vinul. Dintre vinurile autohtone, un Sole Sauvignon Blanc 0.75L se înscrie în același registru. Iar stilul neozeelandez, cu notele sale tropicale, se potrivește surprinzător de bine cu bucătăria asiatică și cu preparatele ușor picante.

Ce înseamnă Pouilly Fumé și e același lucru cu Pouilly-Fuissé?

Nu, sunt două lucruri complet diferite, iar confuzia este foarte frecventă. Pouilly Fumé se produce din Sauvignon Blanc, în Valea Loarei, chiar vizavi de Sancerre, pe malul opus al râului. Numele provine de la nota afumată conferită de solurile cu silex.

Pouilly-Fuissé se produce din Chardonnay, în Mâconnais, adică în sudul Burgundiei, la câteva sute de kilometri distanță, și are un profil complet diferit: rotund, texturat și adesea influențat de maturarea în lemn. Practic, singura lor legătură este asemănarea dintre denumiri.

Cu ce sticlă începeți

Dacă nu ați comparat niciodată cele două stiluri, merită să deschideți câte o sticlă din fiecare în aceeași seară, să le serviți la aceeași temperatură și să le gustați alternativ. Diferența devine evidentă în câteva secunde și veți afla imediat de care parte a discuției vă situați.

Iar dacă vi s-a făcut poftă de un Sauvignon Blanc, vă invit să răsfoiți selecția noastră și să descoperiți vinuri remarcabile din Valea Loarei până în Marlborough, precum și din alte mari regiuni producătoare. Nu ezitați să ne împărtășiți și părerile voastre.