Vinuri grecești de aur: Thalassitis Santorini DOP Assyrtiko de la Gai’a Wines

A strălucit anul trecut la Decanter World Wine Awards, unde a obținut medalia de aur și 95 de puncte, și are peste 25 de recunoașteri internaționale din partea Wine Advocate, Wine Enthusiast și Wine & Spirits. Thalassitis este un Assyrtiko emblematic al casei Gai’a Wines, „cramă-pionieră a revoluției moderne a vinului din Grecia”, notează Decanter, fondată în urmă cu 30 de ani, în 1994, de Yiannis Paraskevopoulos și Leon Karatsalos.

Cum vremea începe să se încălzească și cum, după sărbători, ne-am întors cu siguranță la mâncăruri mai ușoare, vă las această recomandare de vin alb, care m-a făcut să mă gândesc instantaneu la briza mării și la atmosfera estivală. Mai este până la vacanță, ce-i drept, dar vinul îl putem savura oricând.

„Te duce direct în Grecia, la mare și în aerul sărat; mai ai nevoie doar de soare și de caracatiță la grătar”, notează Tina Gellie, jurnalistă și expertă în vinuri, într-un articol apărut la începutul anului în aceeași publicație de specialitate.

Vițe-de-vie de 80 de ani, sol vulcanic și influența Mării Egee

Avem, așadar, un Assyrtiko exuberant, cu un caracter puternic: prospețime vioaie, mineralitate pronunțată, tușe saline și note fructate de citrice. Este un vin care a revoluționat standardele vinului sec grecesc, devenind un etalon pentru vinurile obținute din soiul autohton Assyrtiko.

Această tipicitate se datorează faptului că provine din vițe-de-vie vechi de 70-80 de ani, cu un randament scăzut, de aproximativ 25 de hectolitri la hectar, bine înrădăcinate în solul vulcanic, care îi conferă mineralitatea pronunțată, precum și influenței mării și, evident, climei mediteraneene.

Crama este situată chiar pe plajă, în estul insulei Santorini.

În procesul de vinificare, maturarea timp de patru luni pe drojdii, cu agitare regulată, îi conferă textură și complexitate. Vinul nu trece prin fermentație malolactică și nu intră în contact cu lemnul.

„Toate aceste elemente și tipicitatea soiului în sine creează un vin unic și prețios”, îl prezintă producătorul său. Merită să parcurgeți în paralel și restul categoriei de vinuri grecești, pentru că aceasta include și vinuri roșii din Agiorgitiko, de la aceeași cramă.

Ce simțim în pahar: citrice, sare și piatră vulcanică

Din punct de vedere olfactiv, dezvăluie note foarte plăcute de citrice, lămâie, lime și grepfrut, urmate de arome de piersici albe și caise, precum și de tente florale, însoțite de tușe minerale și saline.

În gust se remarcă aciditatea crocantă, care echilibrează bogăția fructelor și lasă o senzație răcoritoare. Aromele dominante sunt cele de citrice, lămâie și lime, însoțite de note subtile de plante aromatice și de o mineralitate salină care reflectă apropierea podgoriei de mare.

Finalul este lung și persistent, reluând aromele fructelor și notele solului vulcanic, cu un caracter mineral și proaspăt și cu tente de coajă de lămâie.

Temperatura de servire recomandată este de 10°C. Se recomandă decantarea cu o jumătate de oră înainte de servire; veți fi încântați de ceea ce veți descoperi în pahar.

Ce punem alături: de la creveți la mielul cu lămâie

În general, se asociază foarte bine cu o varietate de preparate mai ușoare: fructe de mare, pește și salate răcoritoare.

Crama Gai’a recomandă însă chiar și carne de miel înăbușită în sos de lămâie. Știm bine că grecii consumă multă carne de miel, iar eu sunt curioasă cum se potrivește acest vin cu un asemenea preparat. Producătorul mai recomandă preparate moderat aromate, sărate, conservate în saramură sau pregătite cu ulei.

Sugestii concrete: platouri mixte cu fructe de mare, creveți la grătar, paste cu creveți sau midii, sushi și tartine cu icre.

Merită încercat și peste doi sau trei ani. Thalassitis are un potențial de învechire care îi va accentua notele fructate și de miere, pe măsură ce mineralitatea se va domoli.

Alte albe minerale, dacă vreți același registru

Assyrtiko din Santorini are un profil greu de găsit în altă parte, dar există câteva vinuri care urmează aceeași direcție: aciditate ridicată, mineralitate în prim-plan și absența influenței lemnului.

Cel mai apropiat din punct de vedere stilistic este Greco di Tufo 2023 0.75L, din Campania, obținut tot dintr-un soi grecesc vechi, adus în sudul Italiei în urmă cu peste două milenii, care păstrează aceeași structură salină și citrică.

Din Franța, un Louis Jadot Chablis 2023 0.75L oferă mineralitatea conferită de solul kimmeridgian, iar un Gérard Fiou Terroir Silex Sancerre Blanc 2023 0.75L aduce nota de cremene specifică silexului din Valea Loarei. Ambele se servesc tot la 10-12°C și se potrivesc cu aceleași preparate.

Assyrtiko față în față cu alte albe minerale

Ce merită știut despre soiul de pe insula-vulcan

De ce vița-de-vie din Santorini crește sub formă de coș?

Se numește kouloura și este o metodă de conducere unică în lume, practicată de secole. Vița este împletită sub forma unui coș circular, aproape de nivelul solului, iar strugurii cresc în interiorul acestuia, protejați de vânturile puternice și de soarele necruțător al insulei.

Coșul are și un al doilea rol, mai subtil: captează umezeala din ceața nocturnă care vine dinspre mare, una dintre puținele surse importante de apă de pe o insulă unde plouă foarte puțin. Practic, această formă explică de ce se poate produce vin într-un loc în care, altfel, puține plante ar putea supraviețui.

De ce randamentele sunt atât de mici?

Din cauza condițiilor extreme: sol vulcanic sărac, lipsa aproape totală a apei și vântul permanent. Un hectar din Santorini produce între 20 și 25 de hectolitri, în timp ce media europeană pentru vinurile de calitate se situează în jurul valorii de 50-60 de hectolitri.

Rezultatul este un paradox economic: producția redusă face ca vinurile să fie scumpe, dar tocmai concentrația determinată de randamentul mic le conferă intensitatea și structura pentru care sunt apreciate. Dacă adăugăm și presiunea imobiliară exercitată de turism, care reduce constant suprafața cultivată, înțelegem de ce prețurile cresc de la un an la altul.

Ce înseamnă, de fapt, mineralitatea salină?

Este una dintre cele mai dezbătute noțiuni din domeniul degustării. Practic, se referă la o senzație sărată percepută în gust și la note care amintesc de piatră udă sau de aerul marin. Mult timp s-a crezut că aceasta provine direct din mineralele solului, ipoteză care nu este susținută de cercetările moderne.

Explicațiile actuale au în vedere combinația dintre aciditatea ridicată, prezența unor compuși sulfuroși în cantități mici și conținutul de sodiu, care poate fi într-adevăr mai ridicat în viile de coastă. Indiferent de mecanism, senzația este reală și reproductibilă, iar la Assyrtiko din Santorini este una dintre cele mai pronunțate din lumea vinului.

Se poate păstra un Assyrtiko sau se bea tânăr?

Spre deosebire de majoritatea vinurilor albe aromatice, care se consumă în primii doi ani, un Assyrtiko bun evoluează frumos timp de cinci până la zece ani. Aciditatea foarte ridicată funcționează ca un conservant natural, iar structura rezistă în timp.

Ceea ce se schimbă este echilibrul: caracterul citric și ascuțit se domolește, apar note de miere, ceară și fructe uscate, iar mineralitatea trece în plan secund, fără să dispară. Mulți cunoscători preferă exact această etapă, după cinci sau șase ani, când vinul este mai rotund, dar încă viu.

De ce merită căutat, chiar și cu efort

Assyrtiko din Santorini este unul dintre puținele vinuri albe din lume care nu seamănă cu nimic altceva. Nu are echivalent în Franța, Italia sau Lumea Nouă, pentru că nu există un alt loc în care vița-de-vie să crească sub formă de coș, pe cenușă vulcanică, la câțiva metri de o mare care îi aduce permanent influențe saline.

Iar dacă nu îl găsiți acum, alternativele minerale de mai sus vă pot ține companie până când revine în stoc. Scrieți-ne dacă vreți să vă anunțăm când se va întâmpla acest lucru.