Marile vinuri din Bordeaux: malul stâng, malul drept și zona dintre ele

Bordeaux oferă lumii unele dintre cele mai bune vinuri, de la prețioasele Grand Cru Classé până la nu mai puțin valoroasele Cru Bourgeois, de la vinurile roșii puternice și complexe de pe malul stâng, în care Cabernet Sauvignonul tronează sigur pe el, până la rafinatele cupaje de pe malul drept, în care domină Merlotul catifelat, și, mai departe, până la vinurile albe rămase mult timp în umbra marilor roșii, dar din ce în ce mai apreciate, și la inconfundabilele vinuri de desert din Sauternes.

Apelațiuni precum Médoc, Saint-Estèphe, Pauillac, Margaux, Pessac-Léognan, Graves, Saint-Émilion și Pomerol, domenii și château-uri precum Smith Haut Lafitte, Domaine de Chevalier, Haut-Brion sau Léoville Barton sunt doar câteva exemple care scriu istorie de sute de ani, așezând Bordeaux pe harta celor mai apreciate regiuni viticole ale lumii.

Bordeaux este cea mai mare regiune viticolă a Franței, cu circa 120.000 de hectare cultivate și cu cele mai multe apelațiuni, 57, potrivit majorității surselor consultate. Acest lucru se datorează marii diversități de terroir-uri din care rezultă aceste vinuri excepționale, scrie bordeaux.com. Regiunea are una dintre cele mai variate oferte de vinuri de calitate: vinuri prețioase la propriu și la figurat, dar și vinuri accesibile, cu un raport corect între calitate și preț.

Vă spuneam, într-un articol anterior, că mi-a plăcut o remarcă citită pe site-ul rareinvest.com: „chiar și un cunoscător se poate pierde prin jungla clasificărilor franțuzești”. Numai în Bordeaux există cinci astfel de sisteme de clasificare, fiecare având propriile trepte de calitate, astfel că nu voi insista asupra acestei aparente încrengături, ci am încercat să prezint cele două mari subregiuni, malul stâng și malul drept, rive gauche și rive droite, cu vinurile pe care le produc, plus o succintă trecere în revistă a zonei dintre ele.

Așadar, după cum știți, cele două maluri sunt delimitate în funcție de poziția lor față de râurile care traversează Bordeaux, Garonne și Dordogne. Între ele se află zona denumită, în mod firesc, Entre-deux-Mers. În timp ce cele două maluri sunt renumite pentru vinurile lor roșii, Entre-deux-Mers este cunoscută pentru vinurile albe seci, expresive și prietenoase. Idealwine.com face o analiză foarte interesantă a diferențelor dintre aceste două zone, oferind informații despre terroir, sol, peisaj, soiurile cultivate și stilurile de vinificație.

Malul stâng, inima clasică a Bordeaux-ului

• Sol format în special din pietriș
• Soiul-rege: Cabernet Sauvignon
• Vinuri roșii puternice și complexe, cu un mare potențial de învechire la sticlă
• Vinurile albe unice din Sauternes
• Reputație datorată includerii multor château-uri în sistemul de clasificare Grand Cru Classé din 1855, considerat unul dintre cele mai prestigioase repere
• Proprietăți mari, aparținând unor grupuri și unor investitori

Așadar, Cabernet Sauvignonul este soiul majoritar pe malul stâng, un Cabernet care emană forță și aduce taninuri, aciditate, culoare și arome de fructe negre. Merlotul, mai delicat, le conferă cupajelor o anumită catifelare, o paletă aromatică foarte frumoasă și taninuri mai domoale. Mai găsim, de asemenea, Cabernet Franc și Petit Verdot. În Médoc și Graves, Cabernet Sauvignon este, de departe, soiul majoritar, urmat de Merlot și, în cantități mici, de Petit Verdot și Cabernet Franc.

După cum arătam mai sus, vinurile obținute în aceste regiuni de pe malul stâng sunt puternice, cu taninuri expresive, complexe din punct de vedere aromatic și au o extraordinară capacitate de învechire. Pe măsură ce se învechesc, devin mai rafinate, cu un caracter mai delicat. Vinurile din Médoc și Graves au un excelent potențial de păstrare în pivniță, cuprins între 5 și 30 de ani.

Câteva dintre cele mai cunoscute apelațiuni de pe malul stâng sunt Médoc, Haut-Médoc, Saint-Estèphe, Pauillac, Saint-Julien și Margaux, în Médoc, Pessac-Léognan, Graves și Graves Supérieures, în Graves, plus Barsac, Cérons și Sauternes, în zona vinurilor dulci.

Iar printre cele mai renumite domenii se află nume precum Château Lafite Rothschild, Château Latour, Château Mouton Rothschild, Château Margaux, Château Cos d’Estournel, Château Haut-Brion, Château d’Yquem și Château Climens. Din selecția noastră de Bordeaux fac parte, de pe malul stâng, Clos Manou Medoc 2019 0.75L și Château Le Crock Saint-Estèphe CB Exceptionnel 2019 0.75L.

Sauternes și aurul lichid dat de mucegaiul nobil

Malul stâng al Bordeaux-ului este și leagănul unei alte mari bijuterii: Sauternes, cu vinurile sale albe de desert, liquid gold in a bottle, cum le numește idealwine.net.

Ce le face speciale? Vecinătatea râului Ciron creează aici un microclimat favorabil dezvoltării ciupercii Botrytis cinerea, cunoscută și sub denumirea de mucegai nobil, care duce la concentrarea zahărului în struguri. Rezultă vinuri cu un nivel ridicat de zahăr rezidual, complexe din punct de vedere aromatic, cu note de fructe uscate și confiate, miere, condimente și flori și cu o incredibilă capacitate de învechire; cuvée-urile excepționale pot fi păstrate în pivniță peste 100 de ani, scrie aceeași sursă.

Vinurile albe seci se produc în Graves și Pessac-Léognan; sunt cuvée-uri fructate, în care soiul Sauvignon Blanc aduce note citrice și o bună aciditate, dezvoltând în timp o textură ușor rotundă. Am scris separat un articol despre vinurile albe din Bordeaux, din ce în ce mai apreciate.

Dintre vinurile albe disponibile la noi, Château Doisy Daene Blanc 2022 0.75L provine chiar din Barsac, iar Château Olivier Blanc 2021 0.75L, din Pessac-Léognan.

Malul drept, un pământ cu o dinamică remarcabilă

• Sol diversificat, în special argilos
• Soiul dominant: Merlot
• Vinuri mai suple, echilibrate, prietenoase când sunt mai tinere
• O regiune dinamică din punctul de vedere al metodelor de vinificație și al cupajelor produse
• Proprietăți mai mici, de familie

În Saint-Émilion și Pomerol, Merlotul este regele de această dată. Uneori este completat de Cabernet Franc, care aduce echilibru și note de fructe roșii, și de Cabernet Sauvignon, pentru corp și forță. Alte soiuri, precum Petit Verdot, Malbec și Carménère, sunt folosite uneori în cantități mici, în cupaje. Și acestea sunt vinuri complexe, însă mai suple decât vecinele lor de pe malul stâng, fructate și cu taninuri delicate. Se pretează și ele învechirii, fiind însă mai accesibile în tinerețe decât cele de pe malul stâng.

Saint-Émilion și-a creat propria clasificare Grand Cru în 1955, cea mai recentă revizuire având loc în 2022. Poate că nu este la fel de prestigioasă precum cea din 1855, dacă ne raportăm la istorie, dar atestă calitatea incontestabilă a vinurilor sale și a devenit un reper pentru iubitorii de vin.

Saint-Émilion, Côtes de Blaye, Fronsac și Pomerol sunt câteva dintre apelațiunile cunoscute și apreciate ale acestei regiuni. De pe malul drept, în oferta noastră găsiți Château Mangot 2019 0.75L și Château de Sales 2020 0.75L, din Pomerol.

Un alb, între două ape? Idilica Entre-deux-Mers

Între aceste două râuri, pe marginea unui mal, cine ar refuza un pahar de vin alb? În Bordeaux, regiune renumită pentru vinurile sale roșii, popularitatea vinurilor albe din Entre-deux-Mers trece și ea dincolo de granițe.

Soiurile din care sunt produse sunt Sauvignon Blanc, Sémillon, Sauvignon Gris și Muscadelle, iar producția este diversificată, scrie vinsentredeuxmers.com: „fructate sau minerale, proaspete, crocante ori mai bogate, vibrante sau aromate, directe ori complexe”.

Deși istoria a pus în valoare calitatea vinurilor albe din zonă, între cele două ape își fac apariția și vinuri roșii ambițioase. Soiurile cultivate sunt Merlot, Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Malbec și Petit Verdot, iar vinurile sunt prezentate de aceeași sursă ca fiind fructate, dar și cu note pământii, de trufe, mentolate, afumate, de pâine prăjită și cafea torefiată.

Foarte frumoasă este și descrierea acestei regiuni oferită de același site: „C’est une terre d’attache. On s’y ancre, on s’y implante”, adică un pământ de care te atașezi, în care prinzi rădăcini și rămâi. Este un peisaj idilic, rural, cu o natură caldă, în sensul de primitoare, și înverzită, în care fiecare om își cultivă propriul petic de pământ, crește păsări, se plimbă și culege roade, iar viile și vinul sunt parte integrantă a acestui tablou.

Cele două maluri, față în față

Ce se întreabă despre geografia vinului bordelez

De ce pietrișul dă vinuri diferite față de argilă?

Pentru că modifică în mod semnificativ regimul apei și al căldurii. Pietrișul permite drenarea rapidă a apei, astfel că vița este forțată să își trimită rădăcinile foarte adânc pentru a găsi apă, iar stresul hidric contribuie la concentrarea strugurilor. În plus, pietrele acumulează căldura zilei și o eliberează noaptea, ceea ce ajută Cabernet Sauvignonul, un soi cu maturare târzie, să ajungă la maturitate deplină.

Argila reține apa și rămâne mai rece, favorizând astfel Merlotul, care se coace mai devreme și are nevoie de mai puțină căldură acumulată. De aici rezultă și diferența de stil: pe solurile cu pietriș se obțin vinuri cu taninuri ferme și structură, iar pe solurile argiloase, vinuri mai rotunde și mai suculente.

Care mal e mai bun, până la urmă?

Niciunul, iar întrebarea este formulată greșit. Cele două maluri produc stiluri diferite, nu niveluri diferite de calitate. Un Pomerol de vârf costă mai mult decât aproape orice vin de pe malul stâng, iar Pétrus, cel mai scump vin din Bordeaux, este obținut aproape exclusiv din Merlot și provine de pe malul drept.

Alegerea practică depinde de ceea ce mâncați și de răbdarea pe care o aveți. Vinurile de pe malul stâng cer carne roșie, sosuri și ani de așteptare. Cele de pe malul drept se potrivesc cu preparate mai delicate și sunt plăcute de băut mult mai devreme. Dacă este prima dată când cumpărați un Bordeaux, începeți cu malul drept.

Ce înseamnă că un vin e „de asamblare”?

În Bordeaux, aproape niciun vin nu este produs dintr-un singur soi. Fiecare parcelă este vinificată separat, iar toamna, în cadrul degustărilor de asamblare, oenologul decide proporțiile finale în funcție de rezultatele fiecărui lot din anul respectiv.

De aceea, cupajul variază de la o recoltă la alta în cadrul aceleiași proprietăți: într-un an răcoros, în care Cabernetul nu s-a copt perfect, procentul de Merlot crește și invers. Este exact opusul logicii din Burgundia, unde soiul este unic și stabilit prin reglementări.

Ce e Botrytis și de ce e „nobil” doar uneori?

Este aceeași ciupercă, Botrytis cinerea, care, în condiții nepotrivite, provoacă putregaiul cenușiu și distruge recolta. Devine „nobilă” doar atunci când atacă struguri deja copți, în condiții foarte precise: dimineți cu ceață, adusă de râul Ciron, și după-amiezi însorite și uscate, care îi opresc dezvoltarea.

În acest scenariu, ciuperca perforează pielița strugurilor și permite evaporarea apei, concentrând zahărul și aromele. Dacă vremea rămâne umedă, procesul scapă de sub control, iar recolta se pierde. De aceea, Sauternes se produce doar în anii favorabili, iar culesul se face manual, în mai multe treceri, bob cu bob.

Un râu, două filosofii despre vin

Ceea ce mi se pare fascinant la Bordeaux este faptul că toată această diferență de stil, preț și reputație provine, în esență, dintr-un accident geologic: o fâșie de pietriș pe un mal și un strat de argilă pe celălalt. Aceleași soiuri, același climat, aceiași oameni, dar rezultate atât de diferite, încât au generat două culturi ale vinului, cu proprietăți de dimensiuni diferite și chiar cu sisteme de clasificare separate.

Vă invit să descoperiți selecția noastră din Bordeaux, cu mențiunea că multe dintre aceste vinuri sunt excepționale, cu o reputație solidă și aprecieri valoroase. Le găsiți alături de restul selecției în magazinul online de vinuri și spirtoase, iar pentru că nu mai este foarte mult până la sărbătorile de iarnă, aveți un prilej excelent să vă bucurați de un Bordeaux, atât pentru voi, cât și pentru a face cadouri cu stil.