Originară din vechile podgorii din nordul Moldovei și răspândită în timp în toate provinciile românești, precum și în Republica Moldova, Feteasca neagră a devenit vinul roșu preferat al românilor, consumatori și producători deopotrivă.
Suprafețele cultivate în ultimii ani au crescut spectaculos, ca și calitatea vinurilor, iar astăzi o întâlnim în diferite exprimări, fiind oferite atât amatorilor de vinuri proaspete, cât și celor care au răbdarea de a descoperi aromele adăugate în urma anilor de maturare și învechire.
Citește mai mult
Azi, Feteasca neagra dă vinuri extraordinare care sunt apreciate peste hotare, la competiții internaționale, de specialiști de renume mondial și de consumatori de peste hotare care ajung să o cunoască.
Bineînțeles, la caracteristicile sale specifice de soi, se adaugă și condițiile de terroir și iscusința și arta oenologului de a scoate din acest strugure ce este mai bun.
O calitate a sa este aceea că e un soi versatil care se vinifică într-o varietate de feluri – în vinuri liniștite și spumante, monovarietale și cupaje, în vinuri seci, demiseci, demidulci, de desert și o întâlnim pe diferite paliere de calitate și preț.
Strugurii au capacitate mare de a acumula zahăr, vinurile rezultate au în general o tărie alcoolică medie spre ridicată, structură echilibrată și corp rotund, și de asemenea, au potențial bun de învechire.
Dar la fel de bine se pot obține din acest soi și vinuri proaspete, roșii fructate și rose-uri cu o aciditate bună.
Cât despre istoricul său, se pare că se cultiva încă de pe vremea dacilor, dar primele mențiuni oficiale datează din secolul XVIII, inițial fiind întâlnită în Muntenia și Moldova, iar apoi răspândindu-se în toată țara în Dobrogea, Oltenia, Banat, Crișana, Transilvania.
Zona Munteniei – Dealul Mare – este cea mai propice zonă de dezvoltare a acestui soi, însă regăsim vinuri din Fetească Neagră excelentă și în alte regiuni ale țării.
Vorbind despre aromele vinurilor din Fetească Neagră la modul general, regăsim note de fructe negre – mure, coacăze, afine, și roșii – vișine, prune coapte sau uscate, gem, stafide, uneori piper, cuișoare, scorțișoară, mentă, cu nuanțe de vanilie, ciocolată, cafea – în cazul vinurilor care stau în baric. Evident, și acestea variază în funcție de regiunea în care este cultivată, modalitatea de vinificare, conținutul de zahăr rezidual (dacă este seacă, demiseacă, demidulce ș.a.) perioada de învechire și caracteristicile butoiului în care a stat.
De exemplu, o Fetească din Dealu Mare poate fi complexă, intens fructată, mai plină, mai corpolentă, cu note de prune, gem de prune, visine supracoapte, condimente, mai ales dacă este mai mult timp învechită.
Ca asocieri culinare pentru o Fetească Neagră seacă, mai corpolentă, baricată, merg de minune grătarele și mâcărurile de vită, de porc, pastrama de berbecuț, preparate din vânat precum și din rață, pastele bolognese, lasagna, plăcintele cu brânză, brânzeturile semimaturate și maturate. Este un soi versatil și din acest punct de vedere.
Vinificat în rose, rezultă vinuri proaspete, răcoritoare, sprințare, cu aciditate bună și arome subtile de fructe roșii – căpșune, zmeură, cireșe, vișine, fructe de pădure, petale de trandafir, nuanțe citrice – grepfruit, pe placul publicului tânăr.
Un rose din Fetească Neagră poate fi un excelent companion pentru frigărui din pui și salate cu pui și curcan, pește alb la grătar, fructe de mare la grătar sau de tip aperitiv – tartar, sashimi – , risotto și paste cu fructe de mare, precum și pentru preparate ușor picante.
Dacă deja v-am făcut poftă, suntem siguri că veți găsi vinuri pe placul vostru dintr-o selecție variată de vinuri din Fetească Neagră pentru diferite ocazii de consum și preparate.
