Cu aproximativ 1.200 de hectare de viță-de-vie cultivate în Recaș, o capacitate de producție și stocare 32.000.000 hl, 11 game cu peste 50 de vinuri și o cifră de afaceri de peste 251.000.000 Ron (2021), Cramele Recaș ocupă primul loc în topul producătorilor români de vin după cifra de afaceri, fiind și cel mai mare exportator de vin îmbuteliat din România.
Recaș a dat tonul schimbării de direcție în producția de vin românească, venind cu un stil de Lume Nouă, adus de oenologi de pe alte meridiane, care au reușit o poveste de succes atât în zona vinurilor destinate magazinurilor, cât și în meniurile restaurantelor din România.
Citește mai mult
Vinificatorii Hartley Smithers (originar din Australia, cu o experiență de 17 ani la Cramele Recaș) și Nora Iriarte (Spania, de 13 ani aici) au fost incluși în topul celor mai buni 100 de vinificatori la nivel internațional, conform publicației „The Drinks Business” (Marea Britanie). Acestora li se alătură inginer Florin Voloacă, care supervizează procesele de vinificație, condiționare și îmbuteliere a vinului.
Pănă la apariția cramei, marii producători de vin nu își propuneau să atace zona de top a restaurantelor cu pretenții, iar acei câțiva care începuseră să producă exclusiv pentru restaurante nu se uitau la rafturile din magazine.
În timp, compania a obținut numeroase medalii și aprecieri atât la nivel local, cât și internațional.
Printre cele mai cunoscute și apreciate vinuri se numără Cuvee Uberland – vinul-fanion al cramei, multiplu medaliat, printre distincții numarându-se și cea de cel mai bun vin roșu românesc la London Wine Competition. Este un cupaj deosebit de Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Negru de Drăgășani.
Alte game reprezentative sunt Sole, cupajele Solo Quinta, Selene și La Stejari care cuprinde și vintage-uri. Gamele Domeniile Recaș, Castel Huniade și Schwabein Wein (inclusiv bag in box) se alătură acestora.
Ca scurt istoric, poveștea vinului de la Cramele Recaș începea acum mai bine de 500 de ani, în anul 1447, un document notarial, aflat în tezaurul Muzeului Banatului confirmând prima atestare oficială în izvoarele scrise.
Trecând prin ani, vinul recășean a fost folosit pe post de monedă de schimb în relațiile comerciale dintre Orient și Occident. Viile au aparținut, pe rând, fie ungurilor sau austriecilor, care le-au apreciat valoarea, îngrijindu-le cu pricepere asemenea sârbilor, șvabilor, croaților și românilor care i-au urmat.
De altfel, istoria șvabilor din regiune dă și numele primei game – Schwaben Wein.
Anul 1991 reprezintă o bornă importantă de legătură a trecutului cu prezentul: ia naștere compania Cramele Recaș, cu misiunea de a prelua moștenirea tradiției și culturii de la artizanii străvechi și de a completa traiectoria de dezvoltare a calității vinului cu investiții semnificative.
