Fetească Albă de Tohani 0.75L

Este un soi autohton românesc, considerat unul dintre cele mai vechi de pe teritoriul țării, cu răspândire în aproape toate regiunile viticole. Face parte dintr-o familie care include și Fetească Regală și Fetească Neagră, ultima fiind soiul roșu de referință al României. Vinurile obținute din Fetească Albă sunt de regulă seci sau demiseci, cu note florale, de fructe albe și de citrice, și cu aciditate moderată.

Agrișul este un descriptor tipic pentru vinurile albe culese la maturitate optimă, nu excesivă, și indică o aciditate bine păstrată. Nota este înrudită cu cea de măr verde, menționată tot de producător, și amândouă semnalează un vin proaspăt și tonic. Apare frecvent și la Sauvignon Blanc din climate răcoroase. Prezența ei la Fetească Albă confirmă culesul echilibrat și fermentația la temperaturi controlate.

Sunt două soiuri distincte, deși înrudite: Fetească Regală este o încrucișare naturală între Grasă și Fetească Albă, identificată în jurul anului 1920. Fetească Albă dă vinuri mai discrete, cu note florale fine și cu structură mai delicată. Fetească Regală intră în categoria soiurilor semi-aromate, cu profil mai expresiv, cu pară, piersică și busuioc. În pahar, prima pare mai reținută, a doua mai parfumată.

Cele mai potrivite sunt preparatele tradiționale pe bază de pește și plăcinta cu brânză, recomandate direct pentru acest vin. Lista se extinde natural cu ciorbe de pește, cu papanași sărați, cu salate cu brânză proaspătă și cu legume la grătar. Aciditatea tonică taie grăsimea aluaturilor și a brânzeturilor, iar partea florală se leagă de ierburile proaspete. Pentru preparate cu sosuri intense, un vin cu mai mult corp ar fi mai potrivit.

Intervalul indicat este de 8-12 °C, unul destul de larg, care lasă loc preferinței personale. La 8 °C, vinul pare mai crocant și mai tonic, potrivit pentru zilele calde. La 12 °C, partea florală și cea de citrice se deschid mai mult, iar textura se percepe mai bine. Sub 6 °C, aromele se închid complet. Două ore la frigider aduc sticla în zona corectă. Pentru o masă lungă, merită ținută în frapieră, ca temperatura să nu urce pe parcurs.