Tenuta Mosconi Prestige Rose 0.75L

Desemnează o proprietate agricolă întinsă, de regulă cu locuință, cu vii și cu spații de producție proprii. Termenul apare frecvent în denumirile cramelor din peninsulă și sugerează că vinul provine din vii deținute, nu din struguri cumpărați. Alte cuvinte similare din tradiția locală sunt podere, pentru o fermă mai mică, și fattoria, pentru o exploatație agricolă mixtă.

Pentru că profilul lui se sprijină pe fruct proaspăt și pe aciditate, iar temperatura joasă amplifică exact aceste calități. La doisprezece sau paisprezece grade, senzația tonică se estompează, iar vinul pare plat. Intervalul de 8-10 grade este cel corect pentru majoritatea vinurilor Rosé seci, iar la cele demiseci temperatura poate urca ușor, pentru ca partea aromatică să se exprime.

Este denumirea folosită în Italia pentru vinul Rosé, folosită în toată peninsula. În unele regiuni, precum Abruzzo, există și termenul cerasuolo, care desemnează vinuri Rosé cu o culoare mai intensă, apropiată de cea a cireșei, obținute printr-o macerație mai lungă. Stilurile variază considerabil de la nord la sud, iar denumirea nu spune nimic despre intensitate sau despre nivelul de dulceață.

Pentru că împiedică transferul de căldură de la mână către vin. Un pahar ținut de cupă se încălzește în câteva minute, iar la un vin servit la opt grade diferența devine imediat perceptibilă. Piciorul lung rezolvă problema și permite și rotirea vinului fără să afecteze temperatura. Este o regulă valabilă pentru toate vinurile albe și Rosé, nu doar pentru cele scumpe.

Se consumă ideal în primul an sau în primii doi ani de la anul recoltei, cât timp fructul este proaspăt și culoarea rămâne vie. Vinurile Rosé nu sunt construite pentru evoluție: cu timpul, nuanța virează spre cărămiziu, iar aromele își pierd claritatea. Sticla se ține culcată, la loc răcoros și întunecat. După deschidere, rezistă două sau trei zile la frigider, cu dopul pus și sticla ținută în picioare.